High A(l)titude

Asa cum am stabilit, in dimineata urmatoare am pornit spre Kathmandu. In scurt timp dupa ce am plecat de la hotel am ajuns la granita, la Podul Prieteniei.
Cum chinezii fac controale atente coada era destul de mare, a durat vreo doua ore pana sa trecem. Si de data asta cautau carti despre Tibet si Dalai Lama ca sa le confiste. O multime de nepalezi treceau granita in ambele directii. Unii carau bagaje grele in modul lor traditional, in spate si legate de cap!

Ne-am tarat bagajele, la intrarea pe pod ne-am luat ramas bun de la Jangchup si ne-am luat dupa nepalezul care a venit sa ne intampine. De partea cealalta controalele erau mult mai simple. Am trecut printr-o poarta langa care statea pe scaun un individ in costum si cativa politisti si politiste care mai verificau pe cate cineva, in special localnici. Cand a vrut politista sa-i pipaie sacul unei femei aia a chitait si a luat-o la fuga in timp ce politista s-a pus pe ras.
Apoi pasapoartele ne-au fost verificate in lipsa, cat am pus bagajele in masina, o Mahindra de teren.
Din trei cati s-au invartit in jurul nostru pana ne-am imbarcat, a mai ramas doar soferul care a pornit impetuos. N-a facut nici 20 m ca s-a lovit de unul care nu stiu ce manevre facea. Oprire deja. 😀
Au discutat cat au discutat, au lamurit cine si cati bani da, asa ca am putut pleca mai departe.

Sunt in jur de 150 de km pana la Kathmandu, pe un drum de munte plin de curbe. Prima parte nu e asfaltata si simtim din nou senzatiile cu care suntem obisnuiti pe drumurile din Tibet.

Toate camionetele, camioanele si autobuzele sunt marca Tata. Cu aproape nici o exceptie. Camioanele sunt colorate si multe poarte diverse mesaje… 😀

Pe drum am intalnit de mai multe ori si autobuzul local, care poarta oamenii fie inauntru fie deasupra lui. Si nu numai oamenii, am vazut si capre legate pe acoperisul autobuzului.

Pe masura ce ne apropiem de Kathmandu aglomeratia se amplifica, motocicletele vin din toate directiile si poarta pasageri de toate varstele…

Pana la urma am ajuns la acelasi hotel la care am stat si inainte de Tibet.
Privim cu alti ochi aglomeratia din Kathmandu, acum dupa ce am venit din pustietate. E chiar bine aici!
Am reusit sa devansam zborul in jurul Everestului pentru maine asa ca la 5 dimineata trebuie sa fim deja in taxi spre aeroport. Mai dormim dupa, daca ne mai vine.
Am vrut sa mergem iarasi la Irish Pub dar s-a inchis in perioada cat am lipsit!?!?!
Asa ca ne retragem la somn sperand ca dimineata vom avea vreme buna si vom vedea Everestul pe toate partile.