Archive for May, 2016

h1

Crai in mai

May 16, 2016

Am asteptat de ceva vreme o tura in conditii de iarna in Piatra Craiului. Numai ca nu s-au potrivit toate asa cum ar fi trebuit. In primul rand vremea, extrem de schimbatoare in perioada asta…

Am pornit cu noaptea in cap spre munte, planul era sa fie doua zile intregi pe munte, tura de alpinism, la coltari si piolet. Din masina se vedea rasaritul, pe dreapta norii erau amenintatori deasupra crestei Fagarasului, pe stanga era senin.

IMG_20160512_060528

Pana ne-am reunit si am pornit spre creasta, am fost ca-n povestea cu cei 4 apostoli, care erau 3, Luca si Matei. ­čśÇ

Din 4 cati trebuia sa mergem, am pornit 3, iar dupa o jumatate de ora am ramas 2.┬áCreasta Pietrei Craiului se inalta brusc deasupra padurii, e clar ca urcarea nu va fi usoara…

IMG_20160512_092309_hdr

Nu mai fusesem demult in Crai, am uitat cat de abrupt si solicitant este marsul de apropiere. Insa cumva si dupa cateva ore am ajuns la refugiul unde ar fi trebuit sa ramanem peste noapte. Refugiul Sperantelor, bun nume dupa urcarea nu tocmai usoara. ­čśÇ Dar amenintarea vremii ne-a facut sa alegem cazarea la o pensiune in Zarnesti ca sa ne putem usca dupa ce, eventual, ne prinde ploaia pe traseu. Era buna ideea cu refugiul, am fi evitat urcusul solicitant si coborarea destul de lunga. Dar asta s-a dovedit a fi doar una dintre probleme.

Dupa pauza de la refugiu, unde am putut “admira” si resturile si gunoaiele ramase in spirit traditional de la vechea constructie, am intrat in sfarsit in traseu. Nu era zapada cata ne-am asteptat iar saritoarele erau descoperite. Vremea arata foarte bine, din fericire nu prea se nimerise prognoza, asa ca am urcat in Valcelul cu Fereastra.

Dupa cateva reprize pe zapada si cateva zone de catarare, am ajuns si in fereastra. In jos valea verde pare departe printre stancile pe care urcam. De aici mai este un hop, pana la Acul de la Amvon, un reper important al traseului, de unde se poate privi in voie abruptul spectaculos al Pietrei Craiului.

N-am zabovit prea mult sus, pret de cate un baton de energie si cat sa ne tragem sufletul, eu adica. ­čśÇ

La vale a mers mai repede, intai prin zapada destul de tare pe anumite portiuni, tocmai bine cat sa punem si coltarii, ca sa nu-i fi carat degeaba. Apoi cateva coborari in rapel si ne-am intors la refugiu.

IMG_20160512_150216

De aici, coborarea abrupta prin padure, care a inceput sa devina tot mai dificila pe masura ce simteam cum ma dor tot mai multe parti din picioarele stranse in bocanci. Ceva nu era in regula si am constatat ce abia cand am ajuns la masina. Picioarele erau praf pe toate partile, pline de sange, bocancii tehnici incaltati prea rar si-au facut de cap si au muscat de unde au vrut. Nu se mai punea problema unei a doua ture in ziua urmatoare.:( Oricum, amenintarea ploii era tot mai mare, prognoza vremii suna si ea foarte urat, asa ca a trebuit sa renunt.

A fost insa o tura grozava, cu un partener pe masura. Picioarele se vor repara ele pana la tura urmatoare din vara in Tatra,┬áiar bocancii sigur ajung pe olx. ­čśÇ

Pana atunci, sa respectam muntii si sa-i tinem curati!
http://rucksack.ro/respecta-muntii/

 

Grupul de Istorie Alpin─â (GIA)

Blogul celor interesaţi de istoria mersului pe munte: alpinism, drumeţie, căţărare, schi

Bergf├╝hrerbuch

Poveștile unui ghid montan