h1

Namas-te!

May 13, 2012

Hello, binecuvantat fie divinul din tine!
Cu accent pe ultima silaba, cam asa suna salutul nepalezilor.

Dupa ce am zacut 6 ore pe aeroport in Bahrain in mijlocul lumii arabe am ajuns in sfarsit in Nepal. Au fost suficiente cateva ore in mijlocul lor ca sa realizam ca arabii sunt cu totul alta lume. Majoritatea imbracati cu cearceafuri albe, mai curate sau mai murdare, dupa posibilitatile fiecaruia probabil, cu nevestele impachetate in haine negre, misunau incaltati in slapi ori zaceau desculti pe si pe sub scaunele aeroportului…

Tranzit Bahrain...

Tranzit Bahrain…

Am mai zburat 5 ore spre Est, in harta afisata pe monitoarele avionului era permanent afisata, pe langa traiectoria avionului, directia si distanta la care se afla Mecca. Ca sa nu fie probleme de orientare pt oricine vrea sa se roage cu fata in partea in care trebuie…
Dupa aterizare si formalitatile pt viza am iesit din aeroport sa cautam persoana care trebuia sa ne astepte. Nu era acolo si am avut ocazia cateva minute sa vedem cum soldati cu niste arme lungi cat ei se plimbau amenintator in jurul terminalului. Nu aveam voie sa stam degeaba pe trotuar, a trebui sa intram pana cand am dat si de ghidul care a zis ca a fost derutat de nu stiu ce orare de zbor. O multime de bruneti se agitau in zona aeroportului oferind fiecare taxi, cazare si mai cine stie ce. Ne-am urcat si noi in masina si soferul s-a avantat in jungla strazilor. Se merge pe stanga ca si regula de baza, in rest pare sa nu existe nici o regula. Toata lumea claxoneaza, sunt multe motociclete si scutere care se strecoara mai usor prin nebunia de pe strada. Nu am vazut decat o intersectie cu un politist, semafoare nu, nimeni nu semnalizeaza. Mai sunt pietonii si chiar vacile si viteii care isi cauta si ei drumul tot pe aceleasi strazi.
Cred ca mi-e plina mintea de prejudecati si incerc sa ma scap de ele insa zona Dedeman din Alba e lux pe langa cum stau lucrurile aici.
Semnal la telefon nu este, spune ghidul ca dureaza si doua zile uneori pana se conecteaza…poate voi putea incarca ceva pe blog de la receptia hotelului, exista doua calculatoare acolo pentru oaspeti.
Deocamdata sforaim unii dintre noi, altii scriu pe telefon 🙂

Din masina...

Din masina…

...

Semnal la telefon tot n-am capatat dar m-am conectat la reteaua wi-fi a hotelului, bine ca exista si asta. Nu pot vorbi dar pot scrie.
Curentul s-a luat, am aflat ca se ia 12 ore pe zi, 6 ziua si 6 noaptea, nu are suficienta putere sistemul lor energetic. Nici nu are cum sa aiba…somajul e 66%.
Am mancat mancare traditionala, seamana cu aia indiana, orez si chestii picante si uleioase pe care ghidul le-a halit in modul traditional dar gretos – cu mana prin blide adica. 12 dolari pentru 3 persoane.

Papa traditionala...

Papa traditionala…

Am umblat apoi cateva ore prin oras si pe la cateva temple, unul plin de maimute. E o mizerie si aglomeratie de nedescris, nu stiu cat am putut surprinde in pozele facute cu telefonul, mai multe am facut cu aparatul, o sa mai rafinez eu paginile si imaginile dupa ce ne intoarcem.
Imaginati-va un card nesfarsit de motorete, scutere si masini trecand claxonand printre oameni pe stradute inguste cat holul vostru de acasa.

Altfel, ne-a dat ghidul o multime de informatii despre zeii si stramosii locurilor, nu am putut inregistra nici o mica parte: Buddha, Shiva, Vishnu si chiar Hanuman, zeul maimuta. La ora locala 16 am intrat intr-un templu-palat unde s-a aratat la geam Kumari, zeita in viata, o fetita de 6 ani descendenta din vechea familie regala. Dupa ce creste o alta ii va lua locul, dupa o alegere atenta. Isi traieste viata in incaperile alea si nu se marita ca sacrificiu pentru nu stiu care zeita. Poze nu a fost voie sa facem.
Cred ca prea mult timp acorda venerarii zeilor in loc sa puna mana mai serios sa faca ceva concret ca sa progreseze. In fata cladirii politiei este o statuie imensa a zeului adevarului si e o practica obisnuita sa duca infactorii acolo sa-i sperie si sa-i determine sa marturiseasca. Banuiesc ca multe alte lucruri merg la fel pe aici.

Calendarul traditional din Nepal se afla cu 56 de ani inainte…asa ca suntem acum in anul 2068.
Namaste! Salutari din viitor!

Rugaciune...

Rugaciune…

Templul maimutelor...

Templul maimutelor…

Am ajuns deja pe Everest…sau langa el! 😀

Eveberest!

Eveberest!

3 comments

  1. Voi ati vrut! Poate asa apreciati Romania cand va intoarceti! Noroc ca mergeti si la munte! Acolo e magic….. Va pup, sper ca aveti Smecta 🙂


    • Irina, eu nu duc lipsa de telefon, dar mi-e dor deja de tine si de servici. Imi lipseste stresul. Cand Cristi butoneaza, eu citesc sau dorm. Loganistii nu s-ar descurca pe strazile astea, asa trafic este…. si nici colegele noastre cu tocuri de 15, dar m-as distra vazandu-i pe aici 🙂 Mancarea e ok deocamdata. Mergem la o bere pe terasa hotelului.
      Pa
      Adi


      • Foarte bine! Relaxati-va!!! Pe cristi o sa-l scoti din “priza” doar pe la 4-5.000 m!!!!
        Va pup temerarilor!



Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

Grupul de Istorie Alpină (GIA)

Blogul celor interesaţi de istoria mersului pe munte: alpinism, drumeţie, căţărare, schi

Bergführerbuch

Poveștile unui ghid montan

%d bloggers like this: